joi, 28 iunie 2012

De ce jocuri?

Acum ceva timp nu mă opream din a mă lua de iubitul meu pentru că se joacă încontinuu jocuri video. Şi întradevăr, nu e chiar înţelept să stea să se joace încontinuu. Nu e sănătos şi ştim cu toţii că în ultimul timp au avut loc tot felul de decese datorită acestor jocuri.
Alaltăieri mi-am luat şi eu un joc, Call of Duty 4 - Modern Warfare şi astăzi l-am terminat. Ce vă pot spune . . . acum înţeleg de ce stă tot timpul numai în jocuri, chiar acum iau CoD 5 şi sper să fie lafel de bun ca acesta. :D
Motivul pentru care îmi place este foarte greu de descris.
Îmi place probabil pentru că este o lume virtuală, pot muri, pot omorî, pot salva vieţi . . şi oricum, de când eram mică îmi tot spuneam că vreau să fac armata la 18 ani şi încă îmi surâde ideea. Bine, mă mai gândesc până atunci în legătură cu armata, dar altceva nu găsesc la acest joc care să mă fi atras atât de mult, poate şi povestea puţin.
Şi în final, nu ştiu ce să spun, îmi place şi gata cred că e de ajuns. : )

miercuri, 27 iunie 2012

Old and Young

Am întrebat mai mulţi bătrâni, cunoscuţi de mine, ce cred despre tinerii din ziua de azi.
Majoritatea variantelor erau:
"Sunt foarte grăbiţi."; "nu ştiu ce e respectul . ."; "Se cred mai superiori nouă şi de aceea îşi permit să se ia de noi fără ca măcar să ne ştie povestea." . . .
Apoi, eu fiind unul din "tinerii din ziua de azi", mi-am permis să mă întreb ce cred eu despre bătrânii din ziua de azi.
Iar variantele mele sunt (având respect faţă de bătrâni):
- Ne judecă pe toţi ca fiind unul singur, dacă unul face ceva rău atunci înseamnă că toţi sunt răi.
- Ne numesc "imaturi" pentru faptul că alergăm şi dăm peste ei, pentru că mereu ţipăm unii la ceilalţi şi le deranjăm liniştea etc, negândindu-se că şi eu au fost în locul nostru.
- Nu ne tratează ca pe egali, şi nouă ne spun impertinenţi fără să ne ştie povestea.

Eu spun că dacă vrei să fi respectat trebuie să îi respecţi şi pe ceilalţi şi să te respecţi şi pe tine, altfel nu vei reuşi nimic bun în viaţă. :D

  • Acest post este realizat pentru toţi derbedeii care îşi bat joc fără să ştie.


marți, 26 iunie 2012

Actori cărora aş vrea să le iau un interviu.

1. Johnny Depp

Un actor genial, aş vrea să ştiu care îi sunt secretele, cum reuşeşte de fiecare dată să-i surprindă pe toţi, prin rolurile dramatice să creeze zâmbete în cele mai triste momente. Cum reuşeşte să deosebească viaţa de film şi multe altele legate de viaţa lui personală, cât şi de viaţa lui ca actor, regizor, scenarist şi cântăreţ. 

2. Jackson Rathbone


Despre acesta nu ştiu îndeajuns de multe pentru un interviu cu "de ce?" aşa că probabil ar fi un interviu de cunoaştere mai mult. :D

3. Christina Ricci

 Încă de la 7-8 ani rolul lui Wednesday Addams m-a impresionat foarte mult. Nu doar caracterul, ci şi interpretarea ei.  Mi se pare foarte interesant să văd copii în filme, ei fiind foarte puţin dezvoltaţi mental, sentimental şi fizic, mi se pare aproape imposibil găsirea unor actori tineri buni de carieră.

4. Robert Pattinson

La el îmi place foarte mult că joacă în filme cu roluri rafinate, probabil l-aş întreba cum face să intre în pielea personajelor respective.

5. Anjelica Huston

Un model pe cât de bun în actorie, atât de bun şi în viaţă. Este una dintre actriţele mele favorite încă de când aveam 9-10 ani şi încă continuă să mă surprindă până şi la vârsta ei de 60 de ani. După părerea mea, este şi una dintre cele mai frumoase actriţe, chiar îşi merită renumele şi îi apreciez toată munca ei de-o viaţă. Este the best!

6. Jim Carrey

Cum te face să râzi până şi atunci când ai o grijă pe cap sau lacrimile stau să-ţi curgă. E un mod unic de a spune "Iubesc pe toată lumea". Respect pentru cel care ne-a prins rădăcinile veseliei în copilărie.

7. Isabelle Fuhrman

Ea mi-a demonstrat că şi copii îi pot speria pe adulţi. :))

8. Winona Ryder

Este frumoasă şi pe interior şi pe exterior, exact ca un măr roşu, perfect. Aş vrea doar să aflu cât mai multe despre personalitatea ei.
 9. Daniel Radcliffe

Am terminat seria Harry Potter, şi observ că se axează în continuare pe filme fantastice. Eu personal, nu îl prea văd în vre-un film de acţiune sau altceva. Încă din momentul în care J.K. Rowling a scos pe piaţă seria Harry Potter, iar el a fost ales ca personaj principal nu mi-am putut imagina pe altcineva jucând rolul lui. Aş vrea să ştiu câte ceva din planurile lui de viitor, referitor la filme, desigur. :D

10. Adam G. Sevani (Aram Manucharian) 

Să danseze este o artă, nu numai pentru el, ci şi pentru noi, cei care îl urmărim. Cred că am observat cu toţii asta. Aş vrea să ştiu cât suflet pune în dans pentru a-i ieşi totul atât de frumos. Care îi e, oare, secretul?

luni, 25 iunie 2012

Asemănările

Încă de când am fost născuţi am fost făcuţi să credem că suntem lafel, ascultând acelaşi tip de muzică, purtând aceleaşi rochiţe cu volănaşe, aceiaşi pantofiori. Sper că nu aţi uitat nici acum: culoarea roz - fată; culoarea bleu - băiat.
Pe parcurs ce creşteam ne-am dat seama singuri că suntem toţi foarte diferiţi şi că pe acest pământ nu există nici măcar două persoane lafel. Ne-am demonstrat-o şi noi prin prietenii, ne-au demonstrat-o şi ei prin ştiinţă.
Suntem total diferiţi, fiecare pe drumuri diferite, fiecare cu vicii, ticuri, obiceiuri şi tradiţii diferite.


Cu toate că unele lucruri ne spun că semănăm, altele ne demonstrează că nu.
Putem semăna la suprafaţă iar la interior nu şi invers.

Deci, întrebarea este - oare semănăm?

Ce seriale îmi ocupă timpul acum.

1. Being Human
 

2. Criminal Minds


3. Two and a half Men


4. Prison Break


5. The Walking Dead


6. True Blood


Vouă ce vă place să urmăriţi? :D

duminică, 24 iunie 2012

Am I crazy?

Tocmai mi-am amintit ceva şi aş vrea o parere.
Eram în staţia de autobuz cu iubitul meu, aşteptam liniştiţi pe bancă, iar pe partea cealaltă a străzii zăcea o fată lovită de o maşină, a durat ceva timp până să vină o ambulanţă, dar când a apărut toată lumea arăta uşurată. Eu nu ştiam nici la ce să mă mai gândesc, nu mi se părea o întâmplare atât de năucitoare, poate pentru că persoana rănită nu îmi era un cunoscut, chiar nu ştiu ce să spun. Nu simţeam niciun pic de milă pentru ea, nu eram ca ceilalţi oameni, să-mi pun pe faţă expresia de uimire, tristeţe sau alte porcării. Singurul lucru care l-am simţit pentru ea era compasiunea, îmi părea puţin rău pentru ea că i s-a întâmplat ce i s-a întâmplat, dar tot vina ei era că nu a trecut când trebuia.
Peste câteva zile, tot la aceeaşi trecere, un câine a vrut să treacă strada, pe partea cealaltă era o dubă care i-a oprit imediat, iar pe partea aceasta un logan, care lafel i-a oprit. Imediat ce a trecut de bordură duba a trecut cu ambele roţi peste el, abia îşi mai putea mişca picioarele ca să treacă pe partea cealaltă. Oamenilor din staţie nici nu le păsa de asta, eu începusem să lăcrimez, nici nu mă puteam uita la el. Gemea cu atâtă durere şi debea se mai mişca. Era un câine al străzii, slab, mic de vârstă aş spune, care merita să fie iubit de oameni cum sunt iubiţi şi soarecii ăia mici din casele oamenilor, dar lui nu i s-a acordat nicio şansă.Imediat ce a ajuns în staţie, o haită mare de câini au venit după el, au alergat spre mijlocul străzii şi au început să latre şi să urle, în timp ce câinele rănit era pe moarte.
Mi s-a părut foarte dureroasă această scenă, acum, întrebarea mea este: Este ceva înneregulă cu mine dacă mi-a păsat mai mult de acel animal mort decât de acea persoană?

sâmbătă, 23 iunie 2012

Cum să nu mai fi slab - Lecţia 3 - Trădarea şi părăsirea.

Din ce în ce mai multe persoane ne dezamăgesc şi tot mai des ne întrebăm dacă ele merită o a doua, a treia, a cincea, a zecea şansă la o prietenie cu noi. Vrem să trecem peste ei, să lăsăm trecutul în spate, dar cu toţii ştim că asta nu se va întâmpla. Iar din ziua în care îi iertăm pe ei ne va fi mai greu să ne iertăm pe noi. Suntem mult mai atenţi la persoanele respective, orice gest semnifică ceva, orice şoaptă adresată unei persoane care nu suntem noi este ceva ascuns nouă. Orice însemna înainte "am incredere în tine" devine "voi fi cu ochii pe tine".
Şi cu toate astea, toţi se întreabă de ce. Motivul nu este că nu mai avem încredere în ei, ci faptul că le urmărim îndeaproape fiecare mişcare dovedeşte că ştim cu toţii că se va termina, dar vrem doar să fim mai pregătiţi pentru acel moment. Este momentul în care dezamăgirea este înlocuită de dezgustare. Ne vine să ţipăm atât de tare cuvintele "te urăsc", dar ne abţinem. De ce? Pentru că ştiam că se va întâmpla asta, nu-i aşa? Aşa că doar lăsăm trecutul în urmă, îngropăm orice fărâmă de fericire petrecută cu acea persoană şi redeschidem dosarele ce conţin întâmplări nefericite ce au afectat prietenia în trecut, şi constatăm că totul a fost din vina sa. Aşa că, de acum, de fiecare dată când îl vom revedea, pe faţa noastră se pune o expresie de scârbă, de jenă şi de milă.
Este adevărat, vom trece cândva şi peste chipul acelei persoane, dar va fi prea târziu. Va fi prea târziu pentru o nouă şansă de acordat. Iar atunci vreau ca tu să te gândeşti doar că ţi s-a oferit o nouă şansă, o şansă mai bună. Şi mai vreau să te uiţi încă o dată la el, cel ce te-a trădat, şi la cei pentru care te-a trădat şi să realizezi că, în ciuda faptelor, cu toate că te-a rănit, lor le stă mai bine în preajma lui, prietenului tău. Sunt toţi lafel iar tu nu aveai ce căuta printre ei, caută un grup mai bun căci la fiecare lacrimă pe care o iroseşti amintindu-ţi de ei, multe chipuri plictisite te aşteaptă să vi şi să le îmbunătăţeşti ziua, iar dacă nici aceia nu te apreciază mergi mai departe, căci nici Sherlock nu-şi găsea nelegiuiţii dacă nu îi căuta.

sâmbătă, 16 iunie 2012

Zâmbetul

Mulţi oameni nu ştiu cât de important este zâmbetul. Mulţi nu îi cunosc sensul, şi mai mulţi nu vor să îl cunoască.
Un zâmbet înseamnă fericire, un zâmbet înseamna inţelegere şi îndeplinire, un zâmbet înseamnă strălucire.
Îl poţi purta oricând şi oriunde, este pe deplin cel mai bun accesoriu căci se potriveste cu orice. Îl poţi păstra pentru tine sau îl poţi împărţi şi cu ceilalţi. Iar când îţi e greu, el îţi poate îmbunătăţii ziua. Nu are nevoie de machiaj pentru că e frumos, nu are nevoie de operaţie căci nu este bolnav. Are nevoie doar de tine, căci fără tine el nu ar putea trăi, iar când e trist, numai tu îl poţi înveseli.
Un zâmbet uneşte cel puţin doi oameni.
Iar acum haideţi să recunoaştem, buzele noastre arată muult mai bine când avem un zâmbet pe ele.
Care este zâmbetul meu preferat? . . . cel natural, desigur. Cel care exprimă o mie de cuvinte, cel care dă o largă impresie dintr-o singură privire. Acesta este zâmbetul care îmi place să îl port cel mai des.





vineri, 1 iunie 2012

Cum să nu mai fi slab - Lecţia 2 - Inocenţa.

Inocenţa se poate manifesta prin mai multe feluri. Poţi arăta inocent iar în schimb să fi foarte şiret. Poţi fi inocent şi să fi luat de prost. Poţi fi inocent când contează mai mult să fi puternic. Poţi fi inocent când toţi te acuză iar tu le întorci obrazul. Poţi fi inocent şi pe stradă, când lumea se mai uită la tine. Te pot schiţa dintr-o privire şi în gândul lor să spună "Ia uite şi la asta, cum arată" fără măcar să te cunoască.
Cert este că această însuşire este cea mai dăunătoarte pentru un om. În orice fel eşti luat, să fi inocent nu e de bine.
Am învăţat asta, trebuie s-o învăţaţi şi voi. Nu vreau să mai par inocentă în faţa nimănui, dau doar dovadă de laşitate.
Intrebarea este: voi vreţi să păreţi inocenţi?
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...