vineri, 29 martie 2013

Rece

Când chipul mi-e palid îmi poți citi pe vene tristețea măruntă, căci eu cu vântul nu am fost niciodata prietenă si răceala ce-o simt atunci când mă atinge îmi dă o senzație morbidă.
Mă aplec ușor și macin pământul aspru, uscat printre degete. E un sentiment ușor sperios căci îmi dă senzația că morți-mi șoptesc, însă imediat ce-mi retrag mâinile dispare cu tot cu vis și teama, iar eu rămân din nou singură în a mea lume unde pustietatea-mi respiră haotic în urechi.
Și mă prăbușesc încet, căci asta facem toți la un momentdat, și-ncerc a-mi ridica bărbia cu mândrie către cer. Dar nu reușesc, pentru că nu sunt mândră. Sunt o ființă mizeră și scald adesea persoanele care nu merită într-un lac plin cu spini. Le vărs fericirea într-un mod abuziv, iar lor n-or să le mai rămână decât suferință. Iar când suferința îi va poseda complet, atunci se vor putea numi de drept oameni.

Martorii lui Unicorn


P.S.: Și când luminile din interior îmi vor păli, vreau să-mi ucizi zâmbetul cu ale tale lacrimi.

marți, 26 martie 2013

Universul chipului nefericit

Avea un chip cu ale sale colțuri nemărginite,
O piele ciocolatie ca pământul ce îi stăpânea fața,
Iar luna ce-o purta-n obraz și soarele din frunte
Îi străluceau splendid peste-ale ei buze mărunte.

Cu al său ochi verde-albăstrui putea citi în stele.
O singură sprânceană neagră și aspră i-l îmbrăca,
Cearcănele-i roz îi purtau cinci lacrimi paralele,
Iar când se vedea suferindă de ele se dezbrăca.

Sub soarele ce-i strălucea neîncetat se zărea părul ei.
Avea culoarea boltei şi margini aspru ciobite,
Un păr ce căpăta mii de poveşti şi de secrete,
O boltă închisă etern în ale ei defecte perfecte.


E o fiinţă morbidă, ascunsă adânc în secrete
Şi uită complet de pe ce lume vine şi pleacă.
Ascultă în şoaptă câte-o nouă poveste
Şi-n versurile-i adesea se mai îneacă.


sâmbătă, 23 martie 2013

Străinul Perfect

Astăzi am întâlnit străinul perfect. Nu mi-a spus nici "bună", nici "pa" căci i-a fost de-ajuns printr-o privire să mă facă să-l ţin minte pentru tot restul zilelor . . şi ce mai privire.
Acum păşesc încet în realitate şi nu-mi văd ochii nicio figură ce pare a ieşi din tipar. Cu regret, îi înşel prosteşte chipul. Amintirile cu el îmi sunt înceţoşate, iar importanţa lui scade cu fiecare secundă, dar chiar de nu i-am reţinut înfăţişarea, îi sunt recunoscătoare pentru că mi s-a arătat.

O rază de soare a fost de ajuns să-mi încreţească obrajii, iar căldura ce-o simţeam pe piele se strecura până la inimă. O rază de soare a fost de-ajuns ca să îl uit.






P.S.: Când vechiul soarele a apus, m-am delectat din noua lună.

vineri, 15 martie 2013

INFINITY INK - INFINITY


P.S.: Don't know when it started and I don't know when it ends
I feel so much pressure that I don't like get the bans
I'm reaching with no effort into the galaxy
That's why everybody calls me Mr. Infinity
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...