luni, 30 decembrie 2013

Roșu, Negru

Distrugi suflete și chinui gânduri. Amintirile inchipuite ție se simt, în acest moment, asemeni unei perechi de buze îmbodobite-n spini. Două petale sângerii din cel mai fin și parfumat trandafir acoperite haotic de spini. Tot ce-am simțit atunci a fost abstract; Ai fost frumos, dar prea rapid ți-au crescut spinii, aș putea spune.

Îmi pare rău de mine, mi se face milă, căci m-ai lăsat goală de suflet și ai cules cu tine și roadele înțelepciunii mele.

Mă faci să vorbesc fără să gândesc și să gândesc fără să vorbesc. Locurile prin care-am trecut le-am marcat cu săruturi și priviri, iar mâna-mi e rece și simte lipsa mângâierii palmei tale; Iar ochii-mi sunt încețoșați și pierduți în lipsa complimentelor și atenției tale față de ei; buzele-mi le mușc când trec pe lângă acel loc ce-mi dă amari fiori și tremur toată la amintirea chipului tău.

Buzele tale-mi șoptesc minciuni, iar ochii tăi pierduți și singuratici îmi spun o poveste; căci aș fi putut să-ți iau gândul de la zilele negre, dar când soarele-ar fi răsărit eu m-aș prefăcut în cenușă. 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Say something ^^

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...